Sopârla de stepă – o specie rară din fauna României

Șopârla de stepă (Eremias arguta), cunoscută și sub denumirea de șopârla țestoasă sau șopârla cu pete, este una dintre cele mai rare și interesante specii de reptile din România.

Prezența sa este limitată la câteva regiuni din sud-estul țării, unde supraviețuiește în condiții specifice de stepă, în zone aride și nisipoase. Este o specie protejată, aflată pe lista roșie a faunei europene, iar în România are un statut special de conservare.

• Cum arată șopârla de stepă?

Eremias arguta are un aspect robust, cu o lungime totală ce variază între 12 și 18 cm. Corpul este acoperit cu solzi aspri, bine evidențiați, și are o coadă lungă, adesea depășind lungimea trunchiului. Coloritul este adaptat perfect mediului arid: maroniu-deschis sau cenușiu, cu pete albe, gri sau galbene dispuse neregulat pe spate și laterale.

Aceste pete servesc drept camuflaj excelent în peisajul de stepă sau nisip, unde șopârla se mișcă rapid și dispare ușor printre firele rare de iarbă sau în crăpăturile solului. Ochii mari, mobili, și membrele puternice o ajută să fugă rapid în caz de pericol.

• Habitat și distribuție

Habitatul preferat al șopârlei de stepă este reprezentat de zonele de stepă propriu-zisă: câmpii nisipoase, dune, lunci aride sau pajiști cu vegetație joasă. În România, această specie este întâlnită în special în sud-estul Dobrogei, în apropierea litoralului și în anumite zone ale Deltei Dunării, în special în rezervații precum Grindul Letea sau Grindul Caraorman.

Este o specie care necesită un mediu cu sol nisipos și expunere solară constantă. De aceea, orice modificare a habitatului – cum ar fi agricultura intensivă, pășunatul excesiv sau amenajările turistice – poate avea un impact negativ semnificativ.

• Comportament și adaptări

Șopârla de stepă este diurnă și termofilă, adică este activă ziua și preferă temperaturile ridicate. Este extrem de rapidă și vigilentă. În caz de pericol, preferă să fugă decât să se camufleze, ceea ce o face dificil de observat în natură.

Se adăpostește în galerii săpate în nisip, fie de ea, fie folosite de la alte animale. Iese la suprafață începând din aprilie și rămâne activă până în octombrie. Iarna intră în hibernare, ascunsă în subteran.

• Reproducere și hrănire

Reproducerea are loc în lunile mai–iunie. Femela depune între 2 și 6 ouă într-o mică groapă săpată în nisip. Incubația durează între 40 și 60 de zile, iar puii, de mici dimensiuni, sunt independenți de la naștere.

Dieta șopârlei de stepă este formată din insecte mici, larve, păianjeni și alte nevertebrate. Prin consumul de dăunători, contribuie la menținerea echilibrului biologic în ecosistemele aride.

• Statut de conservare și pericole

Eremias arguta este considerată o specie vulnerabilă, inclusă în Anexa II a Convenției de la Berna și în Anexa IV a Directivei Habitate a Uniunii Europene. În România, este protejată prin lege, iar capturarea, uciderea sau perturbarea habitatului sunt strict interzise.

Principalul pericol îl reprezintă distrugerea habitatelor naturale, fie prin extinderea suprafețelor agricole, fie prin urbanizare și turism necontrolat. De asemenea, schimbările climatice pot influența negativ ecosistemele de stepă, afectând astfel supraviețuirea acestei specii.

Șopârla de stepă este o comoară discretă a biodiversității dobrogene, o reptilă perfect adaptată la viața în condiții aspre, dar fragilă în fața presiunilor umane.

Cunoașterea și protejarea acestei specii înseamnă, în același timp, conservarea unor ecosisteme rare și valoroase din România.